În ultimul sfert al secolului al XIX-lea, o serie de recolte excelente, pacea şi comerţul liber au făcut din vinul german unul dintre cele mai căutate din Europa şi America. Mulţi dintre negustorii care îl duceau peste graniţe erau evrei: fiii lui Hermann Sichel din Mainz, Leo Levitta din Rüdesheim, Julius Langenbach din Worms, Sigmund Loeb din Trier.
Forţa lor era comerţul, nu pământul: o lungă experienţă negustorească, reţele de familie peste graniţe şi clienţi din rândul nobilimii şi al comunităţilor de emigranţi care voiau vin german. Firma H. Sichel Söhne din Mainz a lansat în 1923 Blue Nun, un Liebfraumilch devenit una dintre cele mai cunoscute mărci germane de vin din lume.
Poziţia lor era contestată cu mult înainte de 1933: istoricii urmăresc campaniile împotriva negustorilor evrei de vin din Europa Centrală până în deceniile dinaintea Primului Război Mondial. După 1933, boicoturile au tăiat firmele de clienţi. O afacere de familie din Landau, în Palatinat, Hermann Levy, care vindea en gros Liebfraumilch şi Riesling, şi-a pierdut clienţii şi a fost vândută cu mare pierdere după pogromul din noiembrie 1938.
Reţelele construite de aceşti negustori au fost distruse odată cu ei. Pentru cine lucrează azi cu vin german, aceasta este o parte a istoriei din spatele numelor de pe etichetele vechi: multe dintre căile de export ale vinului de Rin şi de Mosela au fost deschise de aceste firme.
UrmătorulDe ce la vinul cuşer contează cine îl atinge