Vinul ocupă un loc aparte în legea evreiască, pentru că era folosit la libaţiile vechilor culte idolatre. Scriptura vorbeşte despre vinul libaţiilor, iar Mişna şi Talmudul, în tratatul Avoda Zara, interzic vinul turnat unui idol, yayin nesech.
Înţelepţii au extins interdicţia asupra vinului obişnuit, stam yeinam, atins de cineva care nu respectă Sabatul şi cașrutul potrivit tradiţiei ortodoxe, indiferent dacă a existat vreun ritual. În sursele clasice, decretul privea vinul atins de oameni de altă credinţă; practica de azi îl defineşte prin respectarea tradiţiei. De aceea cerinţele pentru vinul cuşer privesc oamenii, nu strugurii: din momentul în care lichidul este separat de părţile solide şi până la pasteurizarea vinului sau închiderea sticlei, el poate fi manipulat doar de evrei care ţin Sabatul.
Principala excepţie este mevushal, vinul „fiert”, considerat nepotrivit pentru cultul idolatru şi de aceea neatins de interdicţie. Autorităţile nu sunt de acord asupra temperaturii necesare; poziţiile variază între circa 74 şi 90 °C. În practică vinul mevushal se obţine prin pasteurizare rapidă, iar după aceea îl poate turna oricine, motiv pentru care firmele de catering şi restaurantele îl cer.
Componentele vinului însuşi, alcoolul, zaharurile, acizii şi compuşii fenolici, nu ridică probleme de cașrut. Problemele apar la auxiliarii tehnologici, mai ales la agenţii de limpezire de origine animală, care trebuie să fie cuşer sau înlocuiţi cu alternative minerale şi vegetale.
Această pagină explică doar fundalul. Chestiunile practice dintr-o anumită cramă sunt hotărâte de organismul de certificare şi de rabinii săi.
UrmătorulBasarabia: evreii şi comerţul cu vin